Inchei o luna in care am scris mult la inceput, dar apoi am plecat prin alte parti si am scris putin (ultimele 6 posturi le-am scris cu laptopul in brate pe holul unui hotel) si termin cu un post-rock ca la carte, care vine de la americanii de la A Sunny Day in Glasgow. N-am sa renunt! Lil 
Despre Bonde do Role am mai scris in recenzia de la The Go! Team, vocalista acestei formatii dance (de fapt baile funk) braziliene fiind invitata sa cante pe “Proof of Youth”. Baile funk e un fel de funk carioca amestecat cu chitare rock
Bonde do Role – Solta o Frango
Air Traffic e una dintre formatiile putin mai comerciale din aceasta luna, muzica lor fiind descrisa de catre NME ca Supergrass incercand sa cante melodii de Little Richard.
The Strange Death of Liberal England (nume luat dupa o carte) e una dintre cele mai interesante formatii din aceasta luna, datorita variatelor lor influente (de la folk si muzica de fanfara la indie rock) si datorita faptului ca au fost comparati cu The Arcade Fire (formatia mea preferata).
Twilight Sad sunt niste scotieni de pe langa Glasgow care au debutat in acest an cu un album care a primit recenzii majoritar pozitive, asta datorita sound-ului special, adica melodii lente si amestec de progresiv, folk scotian si alte genuri. Pe mine m-au cucerit cu accentul lor, puternic scotian.
Mumm-Ra e o formatie din oraselul britanic Bexhill on Sea si s-au apucat de muzica pentru ca sa scape de comunitatea mica si lumea inchisa din orasul lor. “She’s Got You High” e o melodie despre cum te indragostesti de cineva, un sentiment foarte placut, mai putin in cazul in care acea persoana spune ca de fapt il iubeste pe altul si tu nu vrei sa renunti.
Sunt suedezi, s-au cunoscut la Berlin si sunt stabiliti la Nyc . Cu un sunet care aminteste de the dreamy sound al celor de la Hot Chip,Thieves Like Us e una dintre acele formatii care face un electropop optzecist perfect. Probabil, probabil, numele lor vine de la melodia celor de la New Order… asta nu stiu sigur, dar in orice caz TLU reusesc sa creeze o muzica fresh (si imbina ce e mai bun din scenele suedeze si newyorkeze, trecand prin muzica house frantuzeasca), care i-ar face mandri pe New Order… foarte mandri (asta nu inseamna ca ar fi o formatie cut/copy dupa NO… ). Mai mult, TLU e genul de formatie care reuseste sa uneasca multimea din discoteca in one big “cu totii, manutele in aer” moment… So… hai, ce mai asteptati…
Dupa cum se vede si in postul precedent, am revenit la stilul expeditiv cu care am inceput acest blog, doar din motive de timp. Spoon au devenit aproape clasici pe scena indie, sunt americani, iar aceasta piesa, pe langa faptul ca a fost in nu stiu ce reclama acum cateva luni, o am de la Anishka, care acum e prin America si nu imi citeste blogul.
Cand am facut selectia pieselor pe aceasta luna, traiam unele dezamagiri pe plan sentimental, iar asta s-a vazut in unele piese alese. The Films (a nu se confunda cu francezii de la The Film) sunt niste americani care au facut o piesa ironica despre cum poti sa aflii ca ei ii place de altul.
Dupa Stufstock, mai urmeaza o vacanta de vreo 9 zile pentru mine, urmand sa revin in jurul datei de 1 septembrie. Am scris niste drafturi cu piesele care au ramas, am promovat niste useri la gradul de Author (Leafy, Nancy, Red, Placebo87, Noel, pe Madalina nu, ca nu scrie cu cratime :P) si sper sa mai scrie si ei cate ceva, iar parerile mele despre Stufstock vor veni tot in luna septembrie, cand nimanui nu ii va mai pasa de el.
